Un nou tip de radar, fără blitz vizibil și fără senzori în asfalt, a fost instalat pe una dintre cele mai aglomerate artere din Belgia. Tehnologia infraroșu promite să prindă toate benzile simultan, dar ridică semne de întrebare despre scopul real: siguranța rutieră sau umflarea bugetelor locale?

(Staff: Belgia / Mobilitate & Tehnologie)

---

Pentru șoferii care tranzitează zilnic Tunelul Kennedy din Anvers, un nou „partener” de drum a intrat în scenă. De la începutul săptămânii, un radar de ultimă generație, poreclit „superflitser”, monitorizează traficul în direcția Țărilor de Jos, unde limita de viteză este de 70 km/h. Particularitatea sa? Nu emite niciun blitz vizibil, ceea ce înseamnă că șoferii nu primesc niciun avertisment luminos în momentul în care sunt înregistrați.

Cum funcționează tehnologia „invizibilă”

Spre deosebire de radarele clasice, care folosesc senzori inductivi îngropați în asfalt, noul dispozitiv – modelul NK7, produs de compania australiană Redflex – utilizează o combinație de radar și tehnologie infraroșu. Această abordare permite măsurarea vitezei și captarea imaginii vehiculului fără a fi nevoie de o lumină puternică, care de obicei îi avertizează pe ceilalți șoferi să încetinească.

„Dispozitivul funcționează cu tehnologie radar și infraroșu și poate controla traficul pe toate benzile simultan”, a explicat Stefanie Nagels, purtător de cuvânt al Agenției Flamande pentru Drumuri și Trafic (AWV). Ea a adăugat că vechiul blitz vizibil provoca reacții în lanț periculoase: „O lumină puternică îi face pe ceilalți șoferi să frâneze brusc, ceea ce creează situații nesigure. Cu acest dispozitiv, acest lucru nu se mai întâmplă.”

Un punct negru al infrastructurii

Tunelul Kennedy este unul dintre cele mai aglomerate noduri rutiere din Belgia, cu o medie de aproximativ 150.000 de vehicule pe zi în ambele sensuri. În ciuda faptului că zona este deja supravegheată de radare, autoritățile o consideră în continuare un punct periculos. Noul radar acoperă toate cele trei benzi ale tunelului, ceea ce reduce nevoia de a instala mai multe dispozitive separate.

O premieră pe Ringul din Anvers

Deși acest tip de radar este o noutate pe autostrăzile belgiene, el nu este complet necunoscut. Pe drumurile regionale din Flandra există deja 105 astfel de dispozitive, iar în Valonia și Bruxelles, modelul NK7 este folosit ca radar mobil. Cu toate acestea, autoritățile flamande au anunțat că nu intenționează să extindă rețeaua de „superflitsere” pe autostrăzi în viitorul apropiat, ceea ce ridică întrebarea: de ce au ales totuși Tunelul Kennedy?

Controverse și întrebări fără răspuns

Belgia este cunoscută pentru densitatea record de radare fixe – aproape 4.650 de dispozitive pe un teritoriu de doar 30.500 km². În ciuda acestei supravegheri intense, numărul accidentelor rutiere rămâne ridicat, iar eficiența acestor măsuri este pusă sub semnul întrebării. Unii critici susțin că radarele sunt folosite mai degrabă pentru a umple bugetele locale decât pentru a salva vieți, mai ales în Flandra, unde primăriile au fost acuzate că aplică amenzi pentru a-și rotunji veniturile.

Noul „superflitser” din Tunelul Kennedy nu face excepție. Deși scopul declarat este creșterea siguranței rutiere, lipsa unui blitz vizibil ar putea avea un efect pervers: șoferii nu vor ști niciodată când au fost înregistrați, ceea ce ar putea duce la amenzi surpriză și la o și mai mare neîncredere în autorități.

Concluzie

Tunelul Kennedy a devenit un laborator pentru viitorul controlului rutier din Belgia. Tehnologia infraroșu promite să facă drumurile mai sigure, eliminând reacțiile în lanț cauzate de blitzurile tradiționale. Însă, într-o țară în care radarele sunt deja omniprezente, iar scepticismul publicului este ridicat, adevărata întrebare nu este cum funcționează noul dispozitiv, ci dacă scopul său este cu adevărat protejarea cetățenilor sau doar o altă metodă de a-i taxa.