27 de arestări, 182 de anchete noi și mii de inspecții în 34 de țări. De la fermele din România, unde oamenii munceau 12 ore pe zi fără plată, până la restaurantele din Olanda care generau profituri de milioane de euro din exploatarea indienilor. O radiografie dură a unei crime care nu lasă urme pe asfalt, ci în viețile celor mai vulnerabili.

(Staff: Europa & România / Justiție & Criminalitate)

---

Când vorbim despre traficul de persoane, mintea ne fuge, de obicei, la rețelele care aduc femei în țările bogate pentru prostituție forțată. Dar există o altă formă de sclavie modernă, mult mai discretă, care se ascunde în lumina zilei: exploatarea prin muncă. Oameni care își rup spinarea pe șantiere, în sere, în bucătării sau în saloanele de masaj, convinși că își construiesc un viitor, dar care ajung să lucreze pe gratis, sub amenințări și în condiții inumane.

Între 14 și 20 septembrie 2026, Europol, împreună cu Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) și autoritățile din 34 de state, au desfășurat o amplă operațiune de amploare pentru a lovi în aceste rețele. Rezultatele, făcute publice vineri, sunt deopotrivă îngrijorătoare și revelatoare pentru întregul continent.

Bilanțul unei săptămâni de coșmar pentru traficanți

Operațiunea, coordonată de Suedia sub umbrela EMPACT (Platforma europeană multidisciplinară împotriva amenințărilor infracționale), a implicat peste 16.000 de agenți – polițiști, inspectori de muncă, autorități fiscale și poliție de frontieră. Au fost verificate nu mai puțin de 137.810 de entități, de la persoane și vehicule, până la locații și documente.

Rezultatul este unul dureros de clar: 248 de potențiale victime au fost identificate. Aproape 80% dintre acestea sunt bărbați, exploatați cu precădere în construcții (28%), industria ospitalității (21%) și agricultură (8%). Femeile au fost găsite în special în saloane de manichiură și de masaj. Iar cifra care ar trebui să ne îngrijoreze cel mai tare este că 5% dintre victime sunt minori.

În urma acestor descinderi, 27 de persoane au fost arestate pentru trafic de persoane (74% bărbați), iar alte 86 au fost reținute pentru infracțiuni conexe, precum angajare ilegală sau proxenetism. Totodată, au fost deschise 182 de noi anchete.

Realitatea crudă din România

România nu a fost ocolită de acest flagel, iar constatările autorităților în timpul operațiunii sunt cutremurătoare. Anchetatorii au descoperit că persoane extrem de vulnerabile, inclusiv minori, au fost păcălite cu promisiuni de salarii echitabile pentru a lucra în agricultură.

Odată ajunși la destinație, visul se transforma în coșmar. Victimele erau obligate să muncească peste 12 ore pe zi, fără nicio zi liberă, fără să primească vreun ban, și erau cazate în condiții de locuit pur și simplu deplorabile. O rețea care a exploatat nevoia și disperarea oamenilor simpli, transformându-i în sclavi ai secolului XXI.

Rețele internaționale, profituri uriașe

Ceea ce face ca această operațiune să fie atât de importantă este caracterul ei transfrontalier. Traficanții nu acționează izolat, ci în rețele bine organizate care mută oamenii dintr-o țară în alta.

În Olanda, autoritățile au destructurat o rețea care exploata peste 70 de cetățeni indieni în restaurante din cinci țări UE. Victimele erau obligate să lucreze ore lungi, erau plătite cu sume derizorii și ținute sub amenințare. Profitul estimat al rețelei? Peste 4 milioane de euro.

În Germania, au fost identificate 63 de victime, majoritatea vietnamezi și chinezi, care lucrau în industria hotelieră și în saloane de manichiură. Acolo, anchetatorii au descoperit cazuri de subplată, angajare ilegală și privare de libertate.

În Austria, situația a fost și mai tulburătoare. Poliția a investigat părinți care își exploatau propriii copii pentru cerșetorie forțată. O realitate cruntă care arată că, uneori, monștrii nu sunt străini, ci cei din propria familie.

O problemă sistemică

Europol subliniază că exploatarea prin muncă este strâns legată de alte forme de abuz, inclusiv exploatarea sexuală, obligarea la cerșetorie și servitutea domestică. Victimele sunt, de regulă, persoane vulnerabile: migranți, oameni săraci, analfabeți sau persoane cu dizabilități. Ei sunt ademeniți cu promisiuni de îmbogățire, pentru ca mai apoi să li se rețină documentele și să fie ținuți captivi prin datorii false și amenințări.

Concluzie

Operațiunea Europol din 34 de țări demonstrează că Uniunea Europeană a înțeles că traficul de persoane nu se combate doar prin arestări izolate, ci prin cooperare masivă, inspecții în teren și verificări fiscale. Dar cele 248 de victime identificate nu sunt decât vârful aisbergului. Pentru fiecare om salvat, zeci alții rămân ascunși în spatele unor uși închise.

Sclavia nu a dispărut. S-a mutat din lanțuri pe șantiere, în sere și în bucătării. Iar lupta împotriva ei cere nu doar resurse uriașe, ci și o schimbare de mentalitate. Pentru că, atâta timp cât vom accepta să cumpărăm produse ieftine sau să mâncăm în localuri unde chelnerii nu vorbesc limba, fără să ne întrebăm cine le plătește munca, sclavia modernă va continua să prospere.

Cristin Tomeci – THE WEEKEND MAGAZINE