În fiecare an, în prima săptămână a lunii iulie, centrul istoric al Bruxelles-ului devine scena unui spectacol unic în lume. O procesiune de 1,5 kilometri, cavaleri în armuri, dansatori, giganți folclorici și un final grandios pe Grand-Place. Este Ommegang-ul, sărbătoarea populară care a fost inclusă în patrimoniul imaterial al UNESCO în 2019 și care atrage mii de spectatori din toată lumea.

(Staff: Belgia / Cultură & Tradiții)

Există puține evenimente în Belgia care să combine atât de armonios istoria, folclorul și măiestria spectacolului modern precum Ommegang-ul din Bruxelles. În fiecare an, în prima săptămână a lunii iulie, capitala Belgiei se întoarce în timp, pentru a recrea unul dintre cele mai importante momente ale istoriei sale: intrarea solemnă a împăratului Carol Quintul în oraș, în anul 1549 .

De la procesiune religioasă la sărbătoare națională

Povestea Ommegang-ului începe mult mai devreme de 1549. Originile sale se află într-o legendă din 1348, legată de o statuie a Fecioarei Maria care a fost adusă de la Anvers la capela din Sablon, la inițiativa unei femei pioase, Béatrice Soetkens . Inițial, era o procesiune religioasă, în care Breasla Arcașilor purta statuia în jurul bisericii, pentru a-i aduce un omagiu. Numele „Ommegang” provine din flamanda veche și înseamnă „a merge în jur” .

În 1549, împăratul Carol Quintul a decis să vină la Bruxelles pentru a-și prezenta fiul, viitorul rege Filip al II-lea al Spaniei, supușilor săi. Elita orașului a transformat procesiunea religioasă într-un spectacol grandios, menit să impresioneze cel mai puternic om al lumii de atunci . Acest eveniment a stabilit modelul pentru Ommegang-ul modern.

Dispariția și renașterea din 1930

Ca multe tradiții, Ommegang-ul a cunoscut perioade de declin. În secolul al XVIII-lea, procesiunea a dispărut treptat. Însă, în 1930, cu ocazia centenarului Belgiei, un grup de entuziaști a decis să reînvie spectacolul, bazându-se pe descrierile istorice ale procesiunii din 1549 . De atunci, Ommegang-ul a avut loc anual, cu excepția unei scurte perioade de întrerupere, devenind unul dintre cele mai importante evenimente folclorice ale țării .

Un spectacol de proporții grandioase

Ediția din 2026, a 94-a, s-a desfășurat pe 1 și 3 iulie, cu Japonia ca țară invitată de onoare, în contextul aniversării a 160 de ani de relații diplomatice belgo-japoneze . Pentru această ediție, peste 1.400 de figuranți în costume istorice , realizate manual din materiale precum catifea, au defilat pe un traseu de 1,5 kilometri, de la Sablon până la Grand-Place . Fiecare costum poate fi extrem de greu, unele robe cântărind peste 10 kilograme .

Spectacolul de pe Grand-Place este punctul culminant al serii, incluzând jocuri de lumini, efecte pirotehnice și muzică. În acest an, scriitorul și istoricul flamand Bart Van Loo a jucat rolul Heraltului, iar umoristul Fred Jannin a realizat desene în direct pe ecrane gigant .

Nobili adevărați și tradiții vii

Un aspect remarcabil al Ommegang-ului este că multe dintre personajele istorice sunt interpretate de descendenți direcți ai familiilor nobiliare care au participat la procesiunea originală . De exemplu, împăratul Carol Quintul este interpretat de Prințul Albert-Henri de Merode, iar Arhiducesa Priscilla de Austria joacă rolul Eleonorei, fiica lui Filip cel Frumos .

Cum poți participa?

Ommegang-ul este un eveniment deschis publicului. Spectacolul de pe Grand-Place este cu plată, iar prețurile pentru tribune au variat în 2026 între 55 și 85 de euro . Însă, procesiunea poate fi urmărită gratuit de pe marginea străzilor de-a lungul traseului, iar zona de la Sablon este considerată un loc ideal pentru a asista la defilare . În plus, în zilele evenimentului, la Sablon a fost amenajat un sat renascentist, cu meșteșugari, turnee de cavaleri și tir cu arbaleta, care este și el gratuit . De la ora 20:00, atmosfera devine magică, pe măsură ce mulțimea se transformă treptat, iar secolul XXI pare să dispară .

O sărbătoare recunoscută la nivel mondial

În 2019, Ommegang-ul a fost înscris pe lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității de către UNESCO . Această recunoaștere consolidează statutul său de simbol al identității bruxelleze și al unității culturale belgiene.