Parlamentul Belgiei a dat undă verde, joi, unei legi fără precedent, care permite forțelor de ordine să spargă ușile caselor private pentru a reține persoanele fără drept de ședere care refuză să părăsească țara. Măsura, susținută aprig de ministrul Migrației, Anneleen Van Bossuyt, își propune să accelereze deportările. În timp ce guvernul vorbește despre o victorie a ordinii publice, magistrații și avocații anunță deja un război la Curtea Constituțională.

(Staff: Belgia / Politică & Migrație)

---

După săptămâni de dezbateri aprinse, proteste în marile orașe și critici venite din interiorul sistemului judiciar, Parlamentul federal al Belgiei a aprobat legea care acordă poliției puteri sporite în lupta împotriva imigrației ilegale. Este o decizie care marchează o schimbare de paradigmă în politica belgiană, trecând de la o abordare birocratică la una de forță.

Legea a fost susținută cu fermitate de ministrul Azilului și Migrației, Anneleen Van Bossuyt (N-VA), care a făcut din această inițiativă un pilon central al eforturilor guvernului de a crește numărul deportărilor și de a impune respectarea legii.

Cum va funcționa, de fapt, legea?

Deși imaginea polițiștilor mascați spărgând uși poate părea desprinsă dintr-un film de acțiune, textul legii impune reguli stricte. Poliția nu va putea intra în orice casă, oricând. Iată condițiile exacte:

• Ținte specifice: Măsura vizează exclusiv persoanele care reprezintă un pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională (de exemplu, persoane condamnate pentru viol, trafic de droguri sau incitare la ură).
• Ordin de expulzare preexistent: Persoana trebuie să aibă deja un ordin de părăsire a teritoriului pe numele său, pe care a refuzat să îl respecte.
• Aprobare judecătorească: Intrarea forțată în locuință necesită mandat de la un judecător de instrucție.
• Interval orar: Perchezițiile pot avea loc doar între orele 5:00 dimineața și 21:00 seara, pentru a evita panica nocturnă.
• Lăcătuși: Dacă ușa nu este deschisă, poliția are dreptul de a chema un lăcătuș pentru a o sparge.
• Copiii: Legea interzice arestarea copiilor, dar permite arestarea părinților chiar dacă minorii sunt prezenți în casă în acel moment.

De ce este legea atât de controversată?

Chiar dacă trece de votul Parlamentului, legea rămâne profund contestată. Judecătorii de instrucție și avocații o consideră „inutilă și vag formulată”. Ei argumentează că instrumentele legale existente erau deja suficiente, iar această lege doar birocratizează excesiv o procedură deja complexă.

Cea mai mare problemă semnalată este lipsa dreptului la apel. Persoana vizată nu poate contesta decizia judecătorului care a autorizat intrarea în locuință, ceea ce ridică semne serioase de întrebare cu privire la respectarea drepturilor fundamentale.

De asemenea, există o îngrijorare majoră legată de trauma copiilor. Asistarea la o intervenție a poliției în forță, în propria locuință, poate avea consecințe psihologice devastatoare pentru cei mici, ducând la scenarii de separare brutală a familiilor.

Nici polițiștii nu sunt în totalitate încântați. Sindicatelor le este teamă pentru siguranța agenților, deoarece forțarea intrării în casele oamenilor este o operațiune cu risc ridicat, care poate degenera rapid în violențe.

Următoarea bătălie: Curtea Constituțională

Deși legea a fost aprobată, soarta ei nu este deloc sigură. Opozanții au anunțat deja că vor ataca textul la Curtea Constituțională. Dacă judecătorii constituționali vor găsi că legea încalcă dreptul la viață privată sau principiul proporționalității, aceasta ar putea fi anulată.

Concluzie

Belgia a făcut un pas curajos, dar riscant, în încercarea de a-și reforma sistemul de azil. Legea privind intrarea forțată în locuințe este un răspuns direct la frustrarea publică legată de migrația ilegală și criminalitatea asociată acesteia. Însă, această victorie politică pentru ministrul Van Bossuyt s-ar putea transforma într-un coșmar juridic dacă instanțele vor decide că drepturile omului au fost încălcate. Până una alta, agenții de poliție se pregătesc să pună în aplicare o lege care schimbă regulile jocului între stat și cei aflați ilegal pe teritoriul său.