Pentru al doilea an consecutiv, cetatea Sighișoarei se transformă în capitala Halloweenului. Dar, în timp ce hotelurile sunt pline ochi, iar primarul se bucură de prelungirea sezonului turistic, șase culte istorice au depus o petiție. Preoții reclamă poluarea fonică, riscul pentru clădirile UNESCO și suprapunerea evenimentului peste zilele de pomenire a morților. Un conflict între două lumi care împarte orașul în două.

(Staff: România / Cultură & Societate)

---

În inima Transilvaniei, acolo unde legenda lui Dracula se împletește cu istoria medievală, Sighișoara se pregătește pentru cea de-a doua ediție a festivalului „Halloween în Cetate”. Între 30 octombrie și 1 noiembrie 2026, Turnul cu Ceas se va trezi la viață prin videomapping, iar străduțele cetății vor fi invadate de personaje fantastice, instalații multimedia și sute de dovleci sculptați. Pentru autoritățile locale, este o oportunitate de aur: toate locurile de cazare sunt ocupate, iar sezonul turistic se prelungește dincolo de luna octombrie.

Dar, dincolo de spectacolul luminilor și al costumelor, un conflict mocnește. Reprezentanții a șase culte istorice au depus o petiție la Primăria Sighișoara, contestând modul în care este organizat evenimentul. Pentru ei, Halloweenul nu este doar o sărbătoare importată, ci o intruziune zgomotoasă și lipsită de respect într-o perioadă sacră.

„Cu moartea nu te joci!”

Petiția, semnată de parohiile cultelor istorice din oraș, contestă includerea festivalului în calendarul cultural local. Semnatarii susțin că evenimentul nu este compatibil cu valorile creștine și provoacă atât poluare fonică, cât și vizuală. Însă miza reală este mult mai profundă: suprapunerea peste datele religioase fundamentale.

Pe 31 octombrie, comunitățile protestante comemorează începutul Reformei, iar pe 1 noiembrie, Biserica Romano-Catolică și alte biserici occidentale sărbătoresc Ziua Tuturor Sfinților. Pe 2 noiembrie este marcată Pomenirea tuturor credincioșilor răposați. Este o perioadă de reculegere, de rugăciune și de vizitare a cimitirelor. Iar în acest context, concertele cu boxele date la maximum în piața cetății devin, pentru credincioși, o sursă de disconfort profund.

„Problema noastră, mă refer la cultele care au bisericile aici în Cetate, este că se suprapun concertele cu boxele date la maximum. Vorbim de ziua în care credincioșii comemorează morții și vin la biserică. Este un inconvenient. Concertele care se țin în piața cetății periclitează clădirile, e o poluare fonică extraordinară. Cred că aceste manifestări, la care vin foarte mulți, ar trebui făcute într-un alt loc”, a declarat Bruno Fröhlich, prim-preot al Parohiei Evanghelice C.A. Sighișoara.

Argumentul economic: Un sezon prelungit

De cealaltă parte, autoritățile locale privesc festivalul ca pe o gură de oxigen pentru economia orașului. Primarul Iulian Sârbu a subliniat că, în acest moment, toate locurile de cazare din Sighișoara sunt ocupate. „Ne bucurăm pentru că, prin acest mod, avem un sezon turistic extins, un lucru pe care ni l-am dorit cu toții”, a declarat edilul. Pentru o cetate care trăiește în mare parte din turism, evenimentele din extrasezon sunt vitale. Iar festivalul aduce nu doar turiști, ci și vizibilitate internațională.

Această perspectivă este împărtășită și de o parte a localnicilor. „Dacă tinerii preferă astfel de evenimente, de ce noi, generația mai în vârstă, să fim împotrivă?”, a spus o localnică. O altă voce a fost și mai tranșantă: „Chiar am fost supărați pe cei care nu au fost de acord, că nu a fost festival în Sighișoara. Cu ce să faci propagandă la turism dacă tu anulezi festivalul?”.

Un oraș al contrastelor

Sighișoara este unul dintre puținele orașe din România care trăiește permanent cu două identități: cea a patrimoniului UNESCO, a bisericilor medievale și a liniștii istorice, și cea a unui oraș modern, dornic să atragă vizitatori prin orice mijloace. Festivalul „Halloween în Cetate” a devenit, anul acesta, scena unde aceste două identități se ciocnesc frontal.

Petiția a ajuns la administrația locală, iar consilierii vor decide dacă regulile de organizare vor fi schimbate. Deocamdată, festivalul merge înainte. Proiecțiile spectaculoase, „Luna Fantomelor” și „Tunelul Spiritelor” vor transforma cetatea într-un univers al legendelor. Dar, pentru credincioșii care vor veni la slujbă în acele zile, zgomotul și mulțimile vor fi, probabil, mai greu de ignorat decât oricând.

Concluzie

Sighișoara este un oraș care trăiește din trecutul său, dar are nevoie de viitor. Festivalul de Halloween aduce bani, turiști și vizibilitate, dar ridică întrebări legitime despre respectul față de comunitate și față de patrimoniu. Petiția preoților nu este o simplă opoziție față de distracție, ci o încercare de a reaminti că un oraș nu este doar un decor, ci și o comunitate cu ritmuri și valori proprii. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor găsi echilibrul fragil între cele două lumi sau dacă, în fiecare an, conflictul va reizbucni odată cu primele lumini de Halloween.