Hadija Amajoud preda din 2022 la o școală provincială pentru învățământ special din Assenede. Deși avea post definitiv și nu fusese niciodată evaluată negativ, provincia Flandra de Est i-a desfăcut contractul de muncă după ce a refuzat să respecte noul regulament de neutralitate, care interzice simbolurile religioase vizibile. Este primul caz de acest fel din Flandra.

(Staff: Belgia / Educație & Societate)

Provincia Flandra de Est a decis, în urma unei proceduri disciplinare, să o concedieze pe Hadija Amajoud, o învățătoare care preda din 1 septembrie 2022 la Kiempunt Campus Assenede, o școală provincială de învățământ primar special. Motivul: refuzul de a se conforma regulamentului care interzice purtarea de simboluri religioase vizibile la locul de muncă.

Ce s-a întâmplat?

Hadija Amajoud purta batică atunci când a început să predea la școala din Assenede. La 27 iunie 2024, provincia a modificat regulamentul de personal, iar de la 1 septembrie 2024 a intrat în vigoare o interdicție explicită privind simbolurile religioase și filosofice vizibile, cu excepția profesorilor de religie sau de discipline filosofice. Amajoud a refuzat să se conformeze, susținând că nu poate preda fără batică. După mai multe discuții și proceduri, pe 3 septembrie 2026 a apărut în fața comisiei de disciplină a provinciei, care a decis concedierea sa.

Reacția învățătoarei

Hadija Amajoud a reacționat dur la decizie: „Îmi pierd nu doar locul de muncă, ci și venitul, siguranța și postul definitiv. Tot ce am construit s-a spulberat brusc.” Ea a explicat că a primit post definitiv la 1 ianuarie 2024, că vorbește bine neerlandeza și că performanțele sale nu au fost niciodată evaluate negativ. „Îi spun zilnic elevilor mei că pot fi ei înșiși. Cum aș putea să mai ofer o educație de calitate dacă le spun că toată lumea este binevenită, dar eu nu am voie să fiu eu?” , a declarat ea pentru VRT NWS.

Amajoud consideră că interpretarea dată de provincie noțiunii de neutralitate este „pur politică” și se întreabă „cât de departe poate merge un angajator în a limita libertatea personală a unui profesor” . Ea a fost susținută de câțiva simpatizanți în fața clădirii provinciei din Gent, cu două săptămâni înainte de decizie.

Poziția provinciei: „Regulile sunt reguli”

Primul deputat al provinciei, Kurt Moens (N-VA) , a apărat decizia: „Ca deputație, suntem obligați să respectăm un regulament de personal aprobat democratic.” El a invocat Constituția și principiul neutralității statului. Regulamentul se aplică tuturor angajaților din școlile provinciale și interzice „semnele, simbolurile sau îmbrăcămintea care exprimă o convingere politică sau religioasă” .

Sindicatul contestă decizia

Sindicatul socialist ACOD a anunțat că va contesta concedierea la Camera de Apel din Bruxelles, folosind procedura prevăzută de lege. „Ne vom opune cât mai mult posibil” , a declarat Kristof Bruyland, reprezentantul ACOD. El consideră că decizia creează un precedent periculos. Reprezentanții sindicatului susțin că este vorba despre o „reglementare personală” , nu doar despre aplicarea unui regulament.

Un context mai larg: dezbaterea despre neutralitate și criza profesorilor

Cazul Hadijei Amajoud se înscrie într-o dezbatere mai amplă din Flandra. Pe de o parte, provincia Flandra de Est a extins regulile de neutralitate și pentru elevi, iar alte școli din alte rețele au reguli similare. Pe de altă parte, există o criză acută de profesori. „În vremuri de deficit de profesori, ar trebui să ne gândim cum vrem să definim noțiunea de «neutralitate»” , spunea Amajoud. „Nimeni nu este cu adevărat neutru. Fiecare profesor intră în clasă cu propriile convingeri.”

Concluzie

Concedierea Hadijei Amajoud este, potrivit presei belgiene, primul caz din Flandra în care un profesor este concediat explicit pentru purtarea baticii. Cazul a stârnit reacții puternice și ridică întrebări fundamentale despre granițele neutralității în educație, despre libertatea de exprimare religioasă la locul de muncă și despre modul în care aceste principii se conciliază cu nevoia de profesori într-un sistem educațional aflat sub presiune. Următorul pas: Camera de Apel din Bruxelles, unde sindicatul speră să obțină anularea deciziei.