
De la texte și fotografii generate cu inteligență artificială până la imaginile inspirate de artiști celebri: unde se termină libertatea creativă și unde încep drepturile celorlalți?
AI a intrat în viața noastră. Drepturile nu au dispărut
Inteligența artificială a făcut ca producerea de texte, imagini, muzică și videoclipuri să fie mai simplă ca niciodată. În câteva secunde putem transforma o idee într-o fotografie realistă, putem modifica o imagine sau putem cere unui sistem AI să ne ajute să redactăm un articol.
Dar faptul că ceva poate fi făcut tehnic nu înseamnă automat că poate fi făcut și fără limite.
În Uniunea Europeană, regulile privind transparența conținutului generat sau modificat cu AI au intrat într-o nouă etapă la 2 august 2026. Regulile nu spun însă că orice text scris cu ajutorul AI trebuie pur și simplu etichetat „AI”. Obligațiile depind de tipul conținutului, de modul în care este folosit și de context.
Iată trei întrebări pe care tot mai mulți oameni ar trebui să și le pună.
1. Trebuie să spui că ai folosit AI pentru a scrie un text?
Nu există o regulă simplă potrivit căreia orice text la care ai folosit AI trebuie marcat automat ca fiind „scris de AI”.
Situația este mai nuanțată.
Regulile europene privind transparența se referă, printre altele, la texte generate sau modificate cu AI care sunt publicate pentru a informa publicul despre chestiuni de interes public și care nu au trecut printr-o verificare umană sau un control editorial.
Asta face o diferență importantă pentru presă.
Dacă un jurnalist folosește AI ca instrument pentru documentare, structurarea ideilor, reformulare sau redactare, iar materialul este apoi verificat și editat de un om, situația nu este aceeași cu publicarea automată, fără control uman, a unui text generat de AI.
În orice caz, responsabilitatea editorială rămâne la persoana sau organizația care publică materialul.
2. Poți folosi fotografia unei persoane pentru a crea o imagine cu AI?
Aici trebuie să fim mult mai atenți.
Faptul că ai fotografia unei persoane pe telefon sau pe computer nu înseamnă că ai automat dreptul să o transformi cu AI și să publici rezultatul.
În Belgia, dreptul la imagine protejează persoanele care pot fi recunoscute. În principiu, pentru realizarea, reproducerea, comunicarea sau publicarea imaginii unei persoane este necesar consimțământul acesteia, cu situații și excepții care trebuie analizate în funcție de context.
Inteligența artificială complică lucrurile deoarece fotografia originală poate fi transformată radical.
Poți, de exemplu, să iei fotografia unei persoane și să o transformi într-un personaj istoric, într-un astronaut sau într-o imagine publicitară. Chiar dacă imaginea finală nu mai seamănă perfect cu fotografia originală, persoana poate fi în continuare identificabilă.
Regula practică: dacă imaginea reprezintă o persoană reală și recognoscibilă, mai ales într-un context comercial, publicitar sau sensibil, este prudent să ai acordul necesar înainte de a o utiliza.
3. Poți cere AI să creeze o imagine „în stilul” unui artist cunoscut?
Aceasta este una dintre cele mai discutate probleme din lumea AI.
A spune unui generator:
„Creează o imagine în stilul unui anumit artist”
nu este același lucru cu a încărca o pictură protejată de drepturi de autor și a cere sistemului să o copieze.
Stilul artistic, ca idee generală, nu trebuie confundat cu opera concretă protejată de drepturi de autor.
Problema apare atunci când rezultatul reproduce elemente recognoscibile dintr-o operă existentă: personaje, compoziții, imagini, elemente originale sau alte componente protejate.
La nivel european, drepturile de autor îi conferă titularului dreptul de a autoriza sau interzice reproducerea și punerea la dispoziție a operei sale, cu respectarea excepțiilor prevăzute de legislație.
De aceea, între:
„creează o pictură inspirată de atmosfera expresionistă”
și
„reproduce această pictură exact, dar schimbă personajul”
există o diferență juridică și creativă importantă.
Cu cât cererea și rezultatul se apropie mai mult de o operă concretă și recognoscibilă, cu atât riscul juridic crește.
AI nu înseamnă „fără reguli”
Inteligența artificială oferă instrumente extraordinare creatorilor, jurnaliștilor, fotografilor, muzicienilor și artiștilor. Dar tocmai pentru că aceste instrumente sunt atât de puternice, trebuie folosite cu responsabilitate.
Trei principii sunt esențiale:
Folosește AI ca instrument, nu ca înlocuitor al responsabilității umane.
Respectă dreptul la imagine atunci când lucrezi cu persoane reale.
Nu confunda inspirația artistică cu reproducerea unei opere protejate.
Iar în cazul conținutului destinat publicului, transparența devine tot mai importantă. Din 2 august 2026, regulile europene privind transparența AI se aplică în anumite situații, inclusiv pentru deepfake-uri și anumite texte generate sau modificate cu AI.
AI nu elimină drepturile. Doar ne obligă să învățăm să le aplicăm într-o lume în care diferența dintre real și artificial devine din ce în ce mai greu de observat.







Lasă un răspuns