45 de militari au fost desfășurați începând cu 4 aprilie 2026 în cadrul unor patrule mixte alături de poliție. Măsura vine ca răspuns la escaladarea violenței legate de narcotrafic, dar ridică semne de întrebare cu privire la limitele legale ale puterilor armatei pe teritoriul național.

Începând cu 4 aprilie 2026, 45 de militari belgieni patrulează alături de poliție în principalele gări și stații de metrou din Bruxelles. Decizia, anunțată de ministrul federal de Interne Bernard Quintin (MR) și ministrul Apărării Theo Francken (N-VA), are ca scop combaterea traficului de droguri și a criminalității într-o perioadă în care capitala Belgiei și Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a violenței.

Context: Un oraș sub presiunea violenței

Desfășurarea trupelor vine pe fondul unei deteriorări semnificative a situației securității în Bruxelles. Potrivit datelor oficiale, în 2024 au fost înregistrate 89 de schimburi de focuri pe teritoriul regiunii capitalei, soldate cu 9 morți și 48 de răniți. Tendința a continuat și în 2025, autoritățile înregistrând 57 de incidente cu arme de foc până la jumătatea lunii august, dintre care 20 doar în perioada estivală.

Această creștere a violenței este atribuită direct rivalității dintre grupurile criminale care luptă pentru controlul pieței ilegale de stupefiante. Procurorul Regatului din Bruxelles, Julien Moinil, a avertizat că populația este din ce în ce mai expusă riscului de a fi victima unei „gloante rătăcite”.

Ce fac și ce nu pot face militarii

Patrulele sunt mixte, formate atât din militari, cât și din polițiști, și funcționează sub autoritatea Poliției Căilor Ferate (Spoorwegpolitie).

• Rolul armatei: Militarii au un rol descurajant și de sprijin. Ei sunt prezenți pentru a crește vizibilitatea forțelor de ordine și pentru a descuraja potențialii infractori. Ei pot, de asemenea, să oprească persoane pentru control și să acționeze în legitima apărare.
• Limitări majore: Militarii nu au puteri de investigație sau de arestare. Dacă doresc să rețină o persoană, sunt obligați să sosească un polițist autorizat, singurul în măsură să întocmească un proces-verbal sau să procedeze la arestare (dacă are această împuternicire specială-nr).

Ministrul Quintin a subliniat că aceasta este o misiune de sprijin temporară, nu o înlocuire a poliției. Obiectivul este „să arătăm că facem tot posibilul pentru siguranța călătorilor”.

Reacții și controverse

Măsura a stârnit dezbateri aprinse în spațiul public. Pe de o parte, susținătorii consideră că prezența armatei este un semnal puternic de restabilire a autorității statului în zonele considerate „pierdute”.

Pe de altă parte, criticii, inclusiv sindicatele din cadrul armatei, atrag atenția asupra mai multor probleme:

• Eficacitate limitată: Fără putere de arestare, rolul trupelor este unul pur simbolic, fiind comparat cu un „simplu plasture” care nu tratează cauzele adânci ale criminalității.
• Risc de militarizare: Deși oficialii neagă intenția, există temeri legate de o eventuală militarizare a societății. Ministrul Francken a exclus acest risc, dar a menționat că se lucrează la un nou cadru legal („Codex Defensie”) care să extindă competențele armatei în viitor.
• Presiune asupra armatei: Liderii sindicali militari avertizează că deturnarea trupelor de la misiunile lor primare riscă să slăbească capacitatea operațională a armatei într-un context geopolitic tensionat.

Unde și cât timp?

Autoritățile refuză să dezvăluie locațiile exacte sau programul patrulelor, pentru a nu compromite eficacitatea operațiunii. Se știe că punctele fierbinți includ Bruxelles-Midi (Gara de Sud), o zonă cu trafic intens de călători și incidente frecvente. Deși a fost descrisă ca o măsură temporară, durata exactă a misiunii nu a fost comunicată public, urmând să fie evaluată periodic.

Concluzie

Desfășurarea armatei în gările din Bruxelles marchează o escaladare a răspunsului statului belgian la criza narcotraficului. Deși sprijinul logistic și vizibilitatea sporită sunt benefice, eficacitatea reală a măsurii rămâne limitată de constrângerile legislative. Viitorul acestui tip de intervenție depinde de adoptarea noului cod militar, care ar putea acorda soldaților puteri mai extinse, dar și de o strategie pe termen lung care să abordeze cauzele sociale ale criminalității.

(Staff: Belgia / Securitate & Justiție)