The Weekend Magazine

by Tomeci Press Publications

Alege limba ta

Un proiect prezentat drept soluție pentru tranziția energetică se confruntă cu dificultăți financiare și tehnice. Orașul caută parteneri noi, în timp ce autoritățile și operatorul rețelei își pasează responsabilitatea.

Vedere urbană cu blocuri moderne, conducte industriale și portul Antwerp pe fundal.

(Staff: The Weekend Magazine)


Planurile pentru extinderea rețelelor de termoficare din Anvers au intrat într-o perioadă de incertitudine, după ce operatorul flamand Fluvius a decis să nu mai încheie noi angajamente pentru dezvoltarea unor rețele de încălzire de temperatură înaltă. Consecința financiară este importantă: bugetul de investiții destinat acestor proiecte ar urma să scadă de la 32,9 milioane de euro în 2026 la numai 3,3 milioane de euro în 2027.

Reducerea, de aproximativ 90%, pune sub semnul întrebării calendarul mai multor proiecte planificate în oraș. Administrația din Anvers afirmă însă că nu intenționează să abandoneze obiectivele și caută alți parteneri care să preia o parte dintre lucrări.

Când energia reziduală devine o problemă de costuri

Rețelele de termoficare distribuie căldură prin conducte subterane, de la o sursă centrală către locuințe, instituții și întreprinderi. Energia poate proveni din căldura reziduală a unor instalații industriale, din centrale sau din alte surse locale.

Ideea este atractivă: în loc ca energia termică rezultată din activități industriale să fie pierdută, aceasta poate fi utilizată pentru încălzirea clădirilor. În anumite condiții, sistemul poate reduce consumul de combustibili fosili și emisiile de dioxid de carbon.

Dar infrastructura necesară este costisitoare. Conductele trebuie instalate pe distanțe uneori considerabile, trebuie să existe surse de căldură suficient de apropiate și stabile, iar numărul consumatorilor conectați trebuie să justifice investiția.

Fluvius invocă dificultățile economice și tehnice ale rețelelor de temperatură înaltă, costurile în creștere, durata lucrărilor și sprijinul financiar public considerat insuficient în comparație cu cel disponibil în unele țări vecine.

Ce proiecte din Anvers sunt afectate?

Potrivit informațiilor prezentate de administrația orașului și de publicațiile flamande, proiectele deja începute în zona de nord, în apropiere de Rozemaai, și în partea de est a orașului, inclusiv în zona Slachthuissite, Stuivenberg, Wilgenstraat și a piscinei Veldstraat, ar urma să continue conform planificării actuale.

Situația este mai nesigură pentru proiectele care nu au început încă, în special cele din centrul orașului și de pe Linkeroever. Pentru acestea, Anversul caută noi operatori sau parteneri care să preia rolul pe care Fluvius nu mai dorește să îl asume.

Orașul dorește, de asemenea, să păstreze legătura planificată între Hof ter Beken și Nieuw Zuid și a transmis că este dispus să finanțeze partea neprofitabilă a proiectului.

Autoritățile locale au cerut Fluvius un răspuns scris până la 30 noiembrie, pentru a clarifica viitorul proiectelor și posibilitatea transferării responsabilităților către alți parteneri.

De ce nu poate fi finanțată infrastructura prin facturile tuturor consumatorilor?

Una dintre problemele centrale este modul în care sunt reglementate activitățile operatorului Fluvius.

Distribuția de electricitate și gaze naturale este o activitate reglementată, în care operatorul gestionează infrastructura de rețea în condiții de monopol natural. Rețelele de termoficare reprezintă însă o activitate distinctă.

Costurile unei activități comerciale separate nu pot fi transferate pur și simplu asupra tuturor consumatorilor de electricitate și gaze prin tarifele reglementate. O asemenea practică ar însemna subvenționarea încrucișată a unor proiecte prin facturile unor clienți care nu beneficiază de ele.

Prin urmare, rețelele de termoficare trebuie să aibă o justificare financiară proprie, să atragă finanțare adecvată și să poată acoperi costurile de instalare, exploatare și întreținere.

Acest lucru nu înseamnă însă că toate rețelele de termoficare sunt nerentabile. Viabilitatea depinde de distanța față de sursa de căldură, densitatea consumatorilor, cantitatea de energie disponibilă și costurile infrastructurii.

Ministrul Energiei contestă explicația Fluvius

Disputa nu se limitează la administrația orașului și operatorul de rețea.

Ministrul flamand al Energiei și Locuințelor, Melissa Depraetere (Vooruit), a respins explicația potrivit căreia lipsa sprijinului financiar public ar fi principala responsabilă pentru dificultățile proiectelor. În declarațiile prezentate de VRT NWS, ea a atribuit responsabilitatea companiei Fluvius și acționarilor acesteia.

Ministrul a susținut că operatorul nu ar fi solicitat anumite subvenții disponibile prin programele flamande pentru energia termică verde. Potrivit unei surse apropiate dosarului, citate de VRT, Fluvius ar fi ratat două oportunități de a solicita finanțare în ultimii doi ani. Pentru anul 2026 ar fi fost prevăzut un buget de 19 milioane de euro prin programul respectiv.

Și reprezentanții sectorului contestă ideea că rețelele de termoficare nu ar putea fi rentabile în Flandra. Tom Prinzie, vicepreședintele organizației Warmtenetwerk Vlaanderen, a explicat pentru VRT că densitatea ridicată a populației poate favoriza astfel de proiecte, dacă există suficienți consumatori în raport cu investiția. El a indicat și exemple de rețele considerate rentabile în localități precum Oostende și Kortrijk.

Așadar, dezbaterea nu privește doar costurile, ci și modul în care sunt pregătite proiectele, utilizarea subvențiilor și responsabilitatea operatorilor și a autorităților.

O miză importantă pentru obiectivele climatice

Pentru Anvers, problema depășește o simplă dispută financiară. Rețelele de termoficare ocupă un loc important în planul climatic al orașului pentru 2030. Documentele și declarațiile citate în dezbaterea locală indică o reducere estimată de 71 de kilotone de CO₂ asociată dezvoltării acestor rețele.

Partidul Groen avertizează că întârzierile ar putea compromite o parte din obiectivele climatice și ar putea afecta inclusiv coordonarea cu alte proiecte de infrastructură. Dacă lucrările pentru conductele de termoficare nu sunt realizate în același timp cu modernizarea străzilor și a altor rețele, unele zone ar putea necesita intervenții suplimentare în viitor, cu costuri mai mari.

Administrația orașului susține însă că ambițiile sale rămân neschimbate și că proiectele pot continua cu ajutorul altor parteneri.

O tranziție energetică ce trebuie să fie și sustenabilă financiar

Cazul Anvers arată una dintre dificultățile majore ale tranziției energetice: o soluție poate fi atractivă din punct de vedere ecologic, dar nu devine automat viabilă economic.

Recuperarea căldurii reziduale și distribuirea ei către locuințe poate avea avantaje reale, în special acolo unde există surse industriale apropiate și un număr suficient de consumatori. În schimb, proiectele extinse, cu investiții mari și perioade lungi de amortizare, au nevoie de planificare atentă și de un model financiar solid.

În următoarele săptămâni, răspunsul Fluvius și negocierile cu potențialii parteneri vor fi decisive pentru viitorul rețelelor de termoficare din Anvers. Rămâne de văzut dacă orașul va reuși să transforme ambițiile climatice în proiecte realizabile sau dacă reducerea investițiilor va duce la întârzieri și la o revizuire a planurilor.

Instalație industrială cu conducte metalice, rezervoare și coșuri de fum la apus.

THE WEEKEND MAGAZINE – A Tomeci Press Publication

Lasă un răspuns

Trending