O nouă serie de alerte false a paralizat joi dimineață traficul aerian pe continent. Peste o duzină de zboruri au fost vizate, inclusiv o cursă Warsaw-Brussels și un zbor Wizz Air care a aterizat la Otopeni. Avioane de luptă au escortat aeronave de pasageri, iar anchetatorii suspectează o campanie coordonată de destabilizare.

(Staff: Belgia & Europa / Securitate & Aviație)

---

Joi, 5 noiembrie 2026, Europa s-a confruntat cu al treilea val de amenințări cu bombă într-o singură săptămână. De data aceasta, impactul a fost resimțit pe scară largă, de la Bruxelles la București, de la Roma la Sofia. Peste o duzină de zboruri comerciale au fost vizate de alerte care s-au dovedit, în cele din urmă, a fi false, dar care au declanșat proceduri de urgență complexe și au semănat panică în rândul pasagerilor.

Belgia, în centrul alertelor

Unul dintre incidentele care au vizat direct Belgia a fost cursa LOT Polish Airlines LO235, care zbura de la Varșovia la Bruxelles. Aeronava a aterizat în siguranță pe Aeroportul Brussels Airport, dar numai după ce echipajul a fost notificat cu privire la o „posibilă amenințare de securitate”. Compania poloneză a confirmat că, după inspectarea la sol, nu au fost găsite obiecte suspecte sau periculoase la bord .

De asemenea, presa belgiană a relatat că o altă aeronavă care se îndrepta spre Bruxelles a fost supusă verificărilor, fără a fi raportate incidente majore. Autoritățile belgiene nu au emis deocamdată o declarație oficială cu privire la natura acestor amenințări, dar incidentul se înscrie în tiparul mai larg al valului european.

Escorte militare și aterizări de urgență

Pe lângă Belgia, alte țări au fost nevoite să mobilizeze resurse militare considerabile. În Italia, un zbor Finnair de la Helsinki la Roma a fost escortat de avioane de luptă ale Forței Aeriene Italiene până la aeroportul Fiumicino, unde echipele de pirotehniști au verificat aeronava. Rezultatul: niciun explozibil găsit .

În Franța, un zbor Aer Lingus de la Dublin la Roma a fost deturnat către baza militară Évreux din Normandia, după ce echipajul a primit o amenințare prin intermediul controlului traficului aerian. Cei 151 de pasageri și șase membri ai echipajului au fost evacuați în siguranță, iar experții în dezamorsare au inspectat aeronava. Premierul francez Sébastien Lecornu a confirmat că situația este monitorizată în timp real .

În Bulgaria, trei zboruri Ryanair cu destinația Sofia au fost vizate. Două dintre ele, plecate din Copenhaga și Madrid, au aterizat conform programului, în timp ce al treilea, plecat din Londra Stansted, a fost deturnat către Plovdiv. Avioane de luptă MiG-29 ale Forțelor Aeriene Bulgare au decolat pentru a intercepta și escorta aeronavele civile .

România: Celulă de criză la Otopeni

În România, un zbor Wizz Air sosit de la Milano pe Aeroportul Henri Coandă a fost ținta unei amenințări cu bombă. Serviciul Român de Informații (SRI) a activat imediat o celulă de criză, iar cei 182 de pasageri și șapte membri ai echipajului au fost debarcați și conduși în terminal. Echipele de pirotehniști au verificat aeronava, iar amenințarea nu s-a confirmat. Traficul aerian pe aeroport s-a desfășurat în condiții de siguranță, fără perturbări majore .

De asemenea, patru zboruri care au aterizat la Praga au fost vizate de amenințări similare, iar poliția cehă a declarat că evaluarea relevanței acestora este „scăzută”. Toate verificările au ieșit negative .

Un pattern de sabotaj hibrid

Această serie de alerte vine după alte două valuri similare în aceeași săptămână. Marți, cel puțin șapte zboruri au fost afectate, iar miercuri un alt val a vizat curse din Polonia, Spania, Bulgaria și Italia. Experții în securitate avertizează că aceste amenințări coordonate fac parte dintr-un pattern de amenințări hibride și sabotaj, menite să perturbe infrastructura europeană cu costuri minime și să semene nesiguranță în rândul populației .

Marco Chan, expert în aviație la Universitatea Kingston, a declarat pentru BBC că amenințările sunt „cel mai probabil o farsă, dar sistemul face bine că le tratează ca reale”. El a adăugat că specialiștii le privesc ca pe o posibilă parte a unui „pattern de perturbare ieftină și negabilă” a transportului aerian .

Concluzie

Valul de amenințări cu bombă de joi nu a produs victime și nu a dus la descoperirea vreunui explozibil, dar a demonstrat cât de vulnerabilă este infrastructura aeriană europeană în fața unor simple apeluri sau e-mailuri anonime. De la Bruxelles la București, de la avioane de luptă ridicate de la sol la celule de criză activate în aeroporturi, costurile acestor farse sunt uriașe. Iar dacă anchetatorii au dreptate și ne confruntăm cu o campanie coordonată, atunci adevărata miză nu este securitatea unui zbor anume, ci încrederea cetățenilor în siguranța călătoriilor. Un lucru este cert: Europa va trebui să găsească o modalitate de a răspunde rapid și eficient acestor amenințări, fără a lăsa panica să dicteze agenda.