Primarul socialist al Bruxelles-ului, Philippe Close, se confruntă cu o revoltă fără precedent în propriul partid. După trei nopți de proteste violente, în care tinerii au incendiat trotinete și au aruncat cu pietre, imaginile cu polițiști care lovesc manifestanți deja căzuți la pământ au declanșat acuzații de brutalitate, rasism sistemic și abuzuri în arest. În timp ce unii membri PS cer sancționarea agenților, primarul tace și împrumută soluții de la dreapta naționalistă.

(Staff: Belgia / Societate & Justiție)

---

Bruxelles-ul a fost zguduit în ultimele săptămâni de trei valuri de proteste violente. Ceea ce a început ca o manifestare a tinerilor din cartierele defavorizate s-a transformat rapid în haos: trotinete electrice date foc, stații de autobuz distruse, mașini incendiate și baricade. Forțele de ordine au răspuns cu un dispozitiv masiv, folosind tunuri de apă, gaze lacrimogene și arestări dure.

Dar, dincolo de imaginile cu tinerii care aruncă cu pietre, o altă serie de imagini a început să circule pe rețelele sociale. Iar acestea au declanșat un scandal politic care amenință să spargă unitatea partidului de guvernământ de la Bruxelles.

Acuzațiile de brutalitate și „profilare rasială”

Postări ale unor canale de social media de stânga, precum Bruxelles Dévie, dar și relatări ale martorilor, au adus în prim-plan o fațetă mult mai urâtă a intervenției poliției. Martorii au descris scene în care agenți cu fețele acoperite și fără insigne de identificare vizibile loveau cu bastoanele persoane neimplicate în proteste.

Mai grav, tinerii arestați au declarat că au fost ținuți în condiții pe care le-au numit „inumane”: fără apă, fără acces la toaletă și fără dreptul de a-și lua medicamentele. De asemenea, au apărut acuzații de „profilare rasială” (racial profiling), ceea ce înseamnă că agenții ar fi ales cine este percheziționat sau reținut pe criterii etnice, nu pe baza comportamentului. S-a criticat, de asemenea, folosirea excesivă a tunurilor de apă și a gazelor lacrimogene în spații aglomerate.

Revolta din interiorul Partidului Socialist (PS)

Aceste dezvăluiri au pus Partidul Socialist (PS) într-o situație extrem de incomodă. Atât în Bruxelles, cât și în Liège, primarii care coordonează poliția locală sunt membri PS. Iar parlamentarii bruxellezi ai partidului, Yannick Piquet și Martin Casier, au ieșit public pentru a condamna acțiunile agenților.

„Au existat cu siguranță violențe din partea manifestanților. Dar am văzut și violențe ale poliției. Vorbesc despre imagini cu agenți care lovesc fără milă bărbați care sunt deja la pământ. Acest lucru este inacceptabil”, a declarat Martin Casier pentru La Libre.

Yannick Piquet a fost la fel de tranșant: „Protestele nu sunt un război civil. Există probleme în cadrul poliției, unii agenți merg mult prea departe cu folosirea forței. Ei trebuie pedepsiți”. Într-o postare amplă pe Instagram, filiala din Bruxelles a PS a scris negru pe alb: „Protestul nu este o infracțiune, manifestanții nu sunt infractori. Condamnăm distrugerile, dar acestea nu trebuie să ascundă violența instituțională, rasismul sistemic și nedreptatea”. Partidul a cerut ca poliția să acționeze cu fața descoperită și să dea dovadă de autocontrol.

Tăcerea primarului și soluția „de la Antwerpen”

În timp ce partidul său își critica public propriii polițiști, primarul Bruxelles-ului, Philippe Close, a refuzat să comenteze acuzațiile de brutalitate, răspunzând scurt „fără comentarii” la solicitările presei. Close a ales în schimb să pună accentul pe distrugerile provocate de tineri și pe tactica de „închidere” (kettling), pe care a apărat-o, deși a fost interzisă de un tribunal anul trecut. El a insistat și asupra rolului părinților, acuzându-i că nu știu pe unde umblă copiii lor.

Însă, într-o răsturnare de situație ironică, primarul socialist a anunțat că analizează introducerea unor interdicții de locuire (plaatsverbod) pentru tinerii care provoacă incidente, pentru a preveni haosul din noaptea de Anul Nou. Această măsură, prin care un tânăr este obligat să stea acasă, este celebră în orașul Antwerpen, fief-ul premierului de dreapta Bart De Wever (N-VA) — un politician pe care stânga belgiană îl critică frecvent pentru politicile sale dure. „Pot impune ca anumite persoane să nu participe la sărbătoarea de Anul Nou, pentru că au provocat daune. Primarul Antwerpenului face asta”, a declarat Close. La doar o zi după declarațiile sale, un judecător din Kortrijk a și aplicat o astfel de interdicție unui tânăr implicat în revolte.

Concluzie

Bruxelles-ul se află la o răscruce. Cazul scoate la iveală o tensiune profundă între dreptul la protest, siguranța publică și limitele intervenției poliției. Partidul Socialist, aflat la putere in regiunea capitalei, este prins între nevoia de a menține ordinea (apelând chiar la metodele dreptei) și a-și asculta baza electorală care condamnă brutalitatea forțelor de ordine. Tăcerea primarului Close în privința violențelor poliției, în timp ce împrumută măsuri disciplinare de la adversarii săi politici, demonstrează cât de complicat este să guvernezi un oraș polarizat. Rămâne de văzut dacă presiunea internă din partid va duce la sancționarea agenților care au depășit limitele sau dacă totul se va rezuma la o simplă dezbatere pe rețelele sociale.