
Site-uri guvernamentale, spitale și platforme uriașe precum Wikipedia au fost scoase offline miercuri, după ce s-au descoperit două vulnerabilități critice în PHP, limbajul care stă la baza a 75% din internet. Culmea ironiei: breșele au fost găsite de inteligența artificială. Experții avertizează că hackerii au început deja atacurile, iar aproximativ 1,5 milioane de servere sunt expuse riscului.
(Staff: Global & Europa / Tehnologie & Securitate Cibernetică)
Miercuri, internetul a fost la un pas de o criză fără precedent. Nu a fost o pană de curent, nici o defecțiune a unui furnizor de internet, ci o descoperire care a trimis unda de șoc prin toate agențiile de securitate cibernetică din lume. Două vulnerabilități critice, ascunse timp de peste un deceniu în codul limbajului de programare PHP, au fost dezvăluite. Iar cine le-a găsit? Inteligența artificială.
PHP este, fără exagerare, coloana vertebrală discretă a internetului modern. Potrivit serviciului de monitorizare W3Techs, aproximativ 75% dintre site-urile web al căror limbaj de programare poate fi identificat rulează pe PHP. De la gigantul WordPress (care alimentează peste 40% din web) până la platforme precum Drupal, Joomla sau Magento, totul se bazează pe acest cod open-source, întreținut în mare parte de voluntari.
Panica din Europa: Site-uri închise preventiv
Când dezvoltatorii PHP au anunțat că au nevoie de timp pentru a lansa un patch de securitate, guvernele nu au stat pe gânduri. Miercuri, un val de site-uri oficiale din Europa au fost pur și simplu deconectate de la internet.
În Olanda, Centrul Național pentru Securitate Cibernetică și-a închis propriul site, iar instituții masive precum Portul Rotterdam, portalul guvernamental Overheid.nl, platformele spitalelor și chiar site-urile principalelor partide politice au fost scoase offline. În Franța, Ministerul de Interne a trecut toate site-urile administrației locale în modul de mentenanță. În Danemarca și Finlanda, platformele de comunicare școlară și rețelele guvernamentale au fost suspendate. Chiar și Wikipedia și Internet Archive (uriașa bibliotecă digitală) și-au oprit temporar sistemele pentru a se proteja.
Premierul Japoniei a ieșit public pentru a le cere administratorilor de site-uri să verifice de urgență dacă folosesc PHP, iar Casa Albă a confirmat că a fost informată despre criză încă de vineri.
Cum a reușit AI-ul să spargă codul?
Paradoxul acestei crize este că instrumentul care a găsit vulnerabilitatea este exact cel care o face și mai periculoasă. Două companii de securitate cibernetică (Calif și Wiz, deținută de Alphabet) au folosit modele lingvistice de mari dimensiuni (Gemini 4 și GPT-5.6) pentru a scana codul sursă PHP.
Rezultatul i-a șocat pe specialiști. Breșele erau atât de adânc îngropate în arhitectura limbajului, încât ar fi fost imposibil de găsit prin muncă manuală. „Înainte de apariția IA, această muncă ar fi fost extrem de dificilă. Cu ajutorul IA, acest lucru nu mai reprezintă un obstacol”, au explicat reprezentanții Wiz.
Problema este că dacă AI-ul poate găsi breșele, tot AI-ul poate fi folosit de hackeri pentru a le exploata. Expertul belgo-român în AI și legislație europeană Cristin Tomeci a avertizat că ne confruntăm cu o cursă pentru exploatarea vulnerabilităților, iar următoarea etapă ar putea fi compromiterea în masă a tuturor serverelor web vulnerabile de pe internet.
Războiul din umbră a început deja
Chiar înainte ca vulnerabilitățile să fie făcute publice miercuri, hackerii erau deja pe urmele lor. Amazon a dezvăluit că pe 17 octombrie, cu patru zile înainte de anunțul oficial, a detectat o tentativă de atac împotriva unuia dintre sistemele sale „honeypot” (capcane pentru hackeri). Tentativa venea de la o adresă anonimă.
Conform datelor companiei Censys, aproximativ 1,5 milioane de servere identificate rulează versiuni de PHP pentru care încă nu există o soluție de remediere. Riscul este uriaș, în special pentru micile afaceri, care nu au echipe IT dedicate și depind de servicii de găzduire partajată, unde nu pot instala singure actualizările.
Concluzie
Criza PHP demonstrează cât de fragilă este infrastructura pe care ne construim viața digitală. Un limbaj scris la începutul anilor ’90, întreținut pe gratis de o comunitate de voluntari, ține în viață spitale, bănci și guverne. Iar inteligența artificială, pe care mulți o priveau ca pe o soluție universală, a devenit brusc cea care a scos la iveală vulnerabilitatea, transformându-se totodată în arma supremă a atacatorilor.
Patch-urile au fost lansate miercuri, dar cursa abia acum începe. Pentru administratorii de servere, următoarele zile sunt critice. Iar pentru restul lumii, este o lecție dură: internetul nu este un nor magic, ci un castel de nisip digital, care poate fi spart de o singură linie de cod.






Lasă un răspuns