Luni, 19 octombrie 2026, la ora 11:52, un cutremur de magnitudine 4,8 s-a produs în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 76,5 kilometri. Mișcarea a fost resimțită în Capitală, dar și în Iași, Galați, Constanța, Brașov și chiar în Republica Moldova. Deși a fost cel mai puternic seism al anului, autoritățile nu au raportat victime sau pagube majore.

(Staff: România / Mediu & Siguranță)

---

La ora 11:52, o zi de luni obișnuită s-a transformat, pentru câteva secunde, într-un test de nervi pentru milioane de români. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a anunțat un cutremur mediu, cu magnitudinea de 4,8 pe scara Richter, în zona seismică Vrancea, județul Buzău.

Deși magnitudinea nu este una care să producă îngrijorare majoră, adâncimea de 76,5 kilometri a făcut ca undele seismice să fie resimțite pe o arie foarte largă. Cutremurul s-a produs în apropierea orașelor Brașov (46 km), Sfântu Gheorghe (53 km), Ploiești (56 km), Buzău (64 km), Târgoviște (78 km) și Focșani (86 km), potrivit datelor publicate de INCDFP .

Bucureștiul, din nou în fața cutremurului

Deși epicentrul a fost în zona Vrancea, cea mai mare parte a reacțiilor a venit din București. Capitala este cunoscută pentru modul în care amplifică undele seismice de adâncime, iar locuitorii de la etajele superioare au simțit din plin mișcarea.

„București, etajul 3, aproximativ 2 secunde”, a scris un utilizator pe pagina de Facebook a INFP. O altă persoană a relatat: „În București, sector 2, s-a simțit bine” . Nu au fost semnalate situații de panică, dar cutremurul a fost suficient de puternic încât să provoace reacții imediate pe rețelele sociale.

Verificări și reacții oficiale

Imediat după seism, Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISU BIF) a trimis o autospecială în Centrul Istoric al Capitalei pentru a verifica dacă există posibile consecințe. „Nu sunt înregistrate apeluri la numărul de urgență 112”, a transmis biroul de presă al ISU BIF .

De asemenea, au fost raportate și probleme temporare de rețea. Potrivit unor utilizatori, imediat după cutremur, telefoanele nu se conectau la rețea, iar apelurile nu puteau fi efectuate, o situație frecventă în primele minute după un seism mai puternic, cauzată de supraîncărcarea rețelelor .

Un cutremur resimțit în toată România și în Republica Moldova

Reacțiile nu s-au limitat la București. Pe pagina de Facebook a INFP, utilizatorii au povestit cum au simțit seismul din Galați („s-a clătinat toată casa, etajul 4”), Iași („mi s-au zdruncinat biroul și scaunul cam 4 secunde”), Brăila, Constanța, Bacău, Ploiești și Focșani .

Cutremurul a fost resimțit și în Republica Moldova, inclusiv la Chișinău. Potrivit Centrului Seismologic Euro-Mediteranean (EMSC), seismul s-a produs la o adâncime de aproximativ 121 de kilometri, cu epicentrul localizat la circa 13 kilometri nord-est de Nehoiu. Diferența de adâncime față de datele INCDFP (76,5 km) este explicabilă prin metodele diferite de calcul ale celor două instituții .

Cel mai puternic seism al anului, dar nu un motiv de alarmă

Potrivit INCDFP, acesta este cel mai puternic cutremur înregistrat în România în 2026, depășind seismul de 4,5 grade produs pe 26 februarie în județul Vrancea .

Specialiștii subliniază însă că un cutremur de magnitudine 4,8 este un eveniment normal pentru zona Vrancea, cunoscută pentru seisme de adâncime intermediară. Acestea pot fi resimțite pe arii extinse, dar rareori produc pagube materiale semnificative. Intensitatea percepută depinde de adâncimea focarului, de distanța față de epicentru, de condițiile geologice locale și de caracteristicile clădirilor .

Concluzie

Un cutremur de 4,8 grade nu este un eveniment care să sperie prin magnitudine, dar rămâne un memento că România trăiește pe unul dintre cele mai active fonduri seismice din Europa. De data aceasta, bilanțul a fost unul liniștit: nicio victimă, nicio pagubă majoră, doar câteva secunde de incertitudine și o lecție de reamintit — cutremurele nu se anunță, dar pregătirea poate face diferența dintre panică și reacție calmă.