În ianuarie 2017, un depozit din vestul Londrei a fost spart prin acoperiș. Hoții au coborât în rapel 12 metri, evitând senzorii de mișcare, și au furat 240 de cărți rare – ediții princeps Galileo, Newton și Goya – evaluate la peste 2,5 milioane de lire sterline. Prada a fost găsită abia în 2020, îngropată într-o casă din județul Neamț. 12 bărbați au fost condamnați la peste 48 de ani de închisoare.

(Staff: Regatul Unit & România / Justiție & Criminalitate)

Unul dintre cele mai spectaculoase jafuri de carte din istorie a avut loc în noaptea de 29 spre 30 ianuarie 2017, într-un depozit de tranzit poștal din Feltham, în vestul Londrei. Depozitul, operat de Frontier Forwarding, adăpostea o colecție de cărți antice de o valoare inestimabilă, care urma să fie expediată în Statele Unite pentru o licitație specializată. Banda de hoți a acționat cu o precizie aproape militară, folosind tehnici care au dus imediat la compararea jafului cu scene din filmul „Misiune: Imposibilă”.

Modul de operare: acrobație, răbdare și evitarea alarmelor

Jaful a fost unul „extrem de sofisticat”, după cum avea să declare Scotland Yard. Doi dintre hoți au tăiat o gaură în acoperișul depozitului, apoi au coborât 12 metri în rapel, folosindu-se de frânghii. Pentru a nu declanșa sutele de senzori de mișcare și de alarmă, aceștia s-au deplasat de pe raft pe raft, ca niște acrobați, fără a atinge podeaua. Operațiunea a durat aproximativ cinci ore. Cărțile au fost coborâte cu grijă și încărcate în 16 saci mari, iar hoții au părăsit clădirea pe același traseu, pe la 2:15 dimineața. Niciun senzor nu a fost activat. Paza de la depozit nu a observat nimic.

Prada: 240 de cărți rare, de o valoare culturală uriașă

Cele aproximativ 240 de volume furate nu erau simple cărți vechi. Erau ediții rare, tipărite în secolele XV-XVIII, inclusiv:

• O copie din 1566 a lucrării De revolutionibus orbium coelestium a lui Nicolaus Copernicus, estimată la 215.000 de lire sterline.
• Ediții ale Fabulelor lui Aesop (1505) și ale tragediilor lui Euripide (1503), tipărite la Veneția de Aldus Manutius.
• Lucrări ale lui Galileo Galilei, Sir Isaac Newton (inclusiv o ediție rară a Principia) și 80 de schițe ale pictorului spaniol Francisco de Goya.

Poliția britanică a declarat imediat că aceste opere sunt „de o importanță culturală internațională” și „de neînlocuit”. Cărțile aparțineau la trei comercianți – doi italieni și unul german – și fuseseră trimise în Londra pentru a fi exportate în SUA.

Banda și legăturile cu crima organizată

Ancheta a durat mai bine de trei ani și a implicat o colaborare complexă între autoritățile din Marea Britanie, România și Italia, sub coordonarea Europol și Eurojust. Investigația a scos la iveală că în spatele jafului se afla un grup infracțional organizat (GOC) format din 12 cetățeni români, cu legături cu gruparea de crimă organizată Clamparu, cunoscută pentru furturi de mare valoare din depozite din Regatul Unit.

Modul de operare al grupării era unul transnațional: membrii erau aduși în Marea Britanie special pentru a comite un anumit jaf, iar după executarea loviturii părăseau rapid țara. Obiectele furate erau scoase din Marea Britanie prin alte canale, adesea prin Tunelul Canalului Mânecii, de către alți membri ai rețelei. Anchetatorii au stabilit că aceeași bandă a comis 12 spargeri în Marea Britanie între decembrie 2016 și aprilie 2019, vizând cu precădere depozite cu produse de mare valoare și ușor de transportat – smartphone-uri, tablete și laptopuri. Valoarea totală a prăzii estimate de procurori se ridica la aproximativ 4,5 milioane de lire sterline.

Ascunzătoarea: sub o placă de beton, într-o casă din Neamț

Cărțile au fost transportate în România și ascunse cu meticulozitate. În septembrie 2020, în urma unor percheziții domiciliare efectuate de DIICOT în județele Neamț, Iași și Suceava, autoritățile au descoperit comoara într-o casă din județul Neamț. Volumele erau ambalate în plastic, așezate în două pubele și ascunse sub podeaua unei anexe, peste care fusese turnată o placă de beton. Unele fuseseră îngropate sub podeaua casei.

Comisarul-șef Tudor Emil, șeful Direcției de Investigații Criminale, a declarat la acea vreme: „Cărțile au fost găsite într-o anexă a unui imobil, în partea inferioară a unui garaj. Erau depozitate într-un spațiu mascat, peste care a fost turnată o placă de beton, ambalate și ascunse în două pubele. Din fericire, cărțile respective, care au o valoare foarte mare, erau în stare relativ bună.”

Condamnările: 48 de ani și cinci luni de închisoare

În octombrie 2020, 12 bărbați de naționalitate română au fost condamnați la Kingston Crown Court pentru o serie de spargeri, inclusiv jaful de la Feltham. Pedepsele cumulate au totalizat 48 de ani și cinci luni de închisoare.

Judecătorul Jonathan Davies le-a spus celor 12 că au făcut parte dintr-o „rețea infracțională” care a comis „crime grave, profesioniste, originare din România” și că fiecare „și-a jucat rolul”, „asumându-și riscuri cu ochii deschiși” pentru recompensa financiară. „Fiecare dintre spargeri a fost o operațiune atent planificată, executată cu îndemânare demnă de Misiune: Imposibilă”, a declarat judecătorul.

Cea mai lungă pedeapsă, cinci ani și opt luni, i-a fost aplicată lui Gavril Popinciuc (45 de ani), considerat a avea un rol de „supraveghere și control” în cadrul grupării. Christian Ungureanu (41 de ani), despre care instanța a stabilit că a avut un rol de conducere și a fost prezent la locul spargerilor, a primit de asemenea o pedeapsă severă.

Returnarea cărților: un final fericit după trei ani și jumătate

În noiembrie 2020, 236 dintre cele 240 de cărți au fost returnate proprietarilor de drept. Alessandro Riquier, unul dintre comercianții italieni păgubiți, a declarat: „După trei ani și jumătate, în sfârșit această poveste teribilă are un final fericit. Am mers la București plin de speranță, dar și puțin speriat de starea cărților. Am fost foarte emoționat și a fost o mare bucurie să-mi țin din nou cărțile în mână și să văd că, în afară de una dispărută și patru cu daune variabile, toate erau în stare bună.”

Concluzie

Jaful de la Feltham rămâne unul dintre cele mai spectaculoase și mai bine documentate cazuri de furt de patrimoniu cultural din istoria recentă. El ilustrează atât ingeniozitatea și lipsa de scrupule a rețelelor de crimă organizată transnațională, cât și importanța cooperării internaționale în recuperarea unor bunuri de o valoare culturală inestimabilă. Pentru cei 12 bărbați condamnați, „Misiunea Imposibilă” s-a încheiat cu o sentință pe măsura îndrăznelii lor.